vineri, 4 ianuarie 2013

L.C.M - CH41 - Anotimpurile


Din Lumea Celor Mici



Anotimpurile




Sosim la grupa mică dornici să învăţăm mereu câte un lucru nou, iar doamna educatoare cu drag, ne explică ceea ce s-aşterne în micile desene de pe fiecare planşă. O lecţie, avem astăzi, drept cadou: Anotimpurile…
Învăţăm că prima zână care vine dansând, la început de an, este Primăvara şi lasă seminţele de flori să-i cadă din mână, sădindu-le-n pământ, rând pe rând… Stă acolo, lângă ele, îngrijindu-le, pentru o vreme, până înfloresc, fericite, răspândind în jur  pe aripi de vânt hoinar parfumurile magice…
Ce-a de-a doua zână vine cântând; este Vara, cu părul său lung aplecat ca mlădioasa salcie, până la pământ… La fel ca sora sa mai mică, stă pentru o vreme ca să se îngrijească de grădină şi cu glasul său fermecător, o mulţime de culori aprinse, peste câmpii întinse, cu drag aşterne, cu gând să-şi cheme gingaşa surioară…
Cea de-a treia zână vine suspinând; este Toamna, printre frunzele-aurite păşind în tăcere, fremătând… În jurul ei, vieţuitoarele, deodată, parcă se agită; oare le-a fost dor de zână, când şi florile-n grădină şi-au stins, în lacrimi, trecătoarea lor ispită?
Ultima zână vine, îngheţată; este Iarna, îmbrăcată-n rochia sa albă, plină de dantele… E cam temătoare, căci priveşte-n urmă dar apoi, surâde, privind vântul rece care geme, în durere… Totuşi, visătoare, încă mai priveşte către lacul îngheţat vrând să-şi vadă poate… chipul său cel minunat, sau poate îi place cum pe suprafaţa mată se oglindeşte luna, tot sperând ca vremea aceea o să dureze… pentru totdeauna…




©Th3Mirr0r

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu