miercuri, 16 ianuarie 2013

Cartea Poemelor I – Pe-aceste plaiuri – partea I



Pe-aceste plaiuri…

[partea 1]



Ici, pe-aceste plaiuri

Ni s-o născut poeţii

Iar cu-a lor graiuri vii

Ne-om bucura cu toţii;

Fost-a viaţa lor,

Expusă în condeie

Că pline, le-o mai fost inimile!

Ş-au fost atât de pline,

Încât mereu, precum o ploaie

Adusă de un nor,

S-o revărsat peste popor,

Parfumu’ lor...

Ah, voi, poeţilor!

Trecut-a vremea

Dară operele voastre-au rămas,

Scânteind, ca altădată,

Ca razele, în pragu’ zorilor!

Ş-al vostru glas,

Încă răsună,

Ca o rugă,

De-şi cheamă dintr-o dată,

Eternitatea…











Pe-aceste plaiuri,

Scriitorii, ş-o spus de-ndată ofu’

Când scris-au celea rânduri,

Să le cetească,

Peste vreme îndelungată,

Tot norodu’…

Că vinea sărmanu’, de la câmp

Ş-acas’, să-şi cate tihnă

Că în curând, o noua zi de clacă,

Avea în laţuri, să îl prindă

De nu-era palmă de pământ, necultivată!

Apoi, ceia scriitori,

Ş-o spus ascunse-n rânduri,

Bucuria...

Că priveau mereu, la nori,

Surâzători,

Cătând printre ei,

Armonia…

Ah, voi! Ceia ce-aţi scris

De să le bucuraţi inimile altora!

Se bucură copiii, când vă citesc poveştile!

De-aţi vârât educaţia, în cela joc copilăresc, a lor

Iar ei, nasc vise, cultivându-şi minţile...

Le aleargă pe câmpiile descrise de voi, ochii lor…

Acolo, ei au să-şi cate,

Peste vremuri,

Ca şi voi,

Doar pacea...






©Th3Mirr0r

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu